Citate

 Cuvinte...ROGVAIV (citate ZEN)

http://librarie.carturesti.ro/anul-zen-240609

"Vorbele de iubire au atata putere, incat pot influenta mersul stelelor pe cer"

 "Ascultand pasarile, mi-am facut un cantec,

 privind norii, mi-am facut patru vecini,

 apa izvorului susura la piciorul stancii abrupte,

 in varf sunt stejari si pini.

 Ma tot plimb si ma plimb, incet

 Prelungesc putin acest timp prezent

 Caci trista e soarta celor care cauta glorie,

 Si bogatie in aceasta lume iluzorie..."

 "Este mult mai eficient sa incerci sa te schimbi tu insuti, decat sa schimbi lumea."

 "Acum, chiar in aceasta clipa, trebuie sa sap in mine fantanile bucuriei"

 "Eternitatea este ca oglinda prinsa in cristalul apei"

 "Sa alergi in intampinarea sunetelor si formelor inseamna sa plantezi flori in piatra seaca. Trebuie sa intelegi ca profitul si gloria sunt ca praful in ochi"

 “Atent la clipa trecatoare, la mugurii ce se deschid, la iarba care moare, astfel încerc sa îmi traiesc viata. Ascult vorbele înteleptilor, maestrii zen, si aud împreuna cu ei, în briza care încovoiaza copacii si culca la pamânt ierburile câmpului, melodia infinitului.”

(sursa imagine: http://www.trombon.ro/)

"Meditatia inseamna intoarcerea in sine"

 "Trecutul este pierdut pentru totdeauna, viitorul nu este decat un vis, exista numai prezentul"

 "Spatiu intre forme, muzica intre sunete, zen nu este prins in capcana timpului. Etenritatea se dezvaluie in fiecare moment"

 "Zen este arta uitarii de sine, a compasiunii totale, a iubirii pentru toti si toate"

 "Fiecare an este un an bun, fiecare zi este o buna zi..."

 "Cursul vietii noastre nu se intoarce niciodata, iar urma lasata de fiecare pas nu se sterge"

 "Cartea vietii este cartea suverana

 Ce nu poate fi redeschisa, nici inchisa dupa plac.

 Am vrea sa revenim la pagina unde iubim

 Si avem deja sub degete pagina unde murim."

 14 februarie: "e vremea cand pasarile isi sarbatoresc imperecherea, iar oamenii lanseaza semnale de iubire"

 "Iarba dragostei a crescut pe calea invataturii"

 "Orice realitate este o manifestare a absolutului"

 CREZUL SAMURAIULUI: 

 "Nu am inamici, imprudenta va deveni inamicul meu,

 Nu am armura, vointa si cinstea imi vor fi armura.

 Nu am castel, spiritul imuabil imi va fi castelul.

 Nu am sabie, linistea spiritului va deveni sabia mea.

 Nu am parinti, cerul si pamantul vor deveni parintii mei.

 Nu am nici viata, nici moarte, Etenritatea mi-a devenit si viata si moarte"

 "Satori [Desteptarea] inseamna a ne vedea natura proprie, a trece printr-o poarta fara poarta, atingand astfel seninatatea perfecta"

 "In arta luptei, ceea ce conteaza nu este nici forta, nici indemanarea in manevrarea lancii, sabiei, bastonului, ci concentrarea, armonia interioara. Invingator este cel care s-a eliberat de dorinta si de frica si caruia moartea ii este indiferenta."

 "Mugurii frunzelor de malin imping spre cer varfurile lor de un verde fraged, forsitia straluceste ca aurul vechi, merii japonezi explodeaza intr-o nebunie roz si, timid, rasar pe campie violetele salbatice"

 "Totul conteaza, absolutul se manifesta in toate, fiecare dintre gesturile noastre cotidiene canta infinitul"

Cuvinte calatoare prin timp

  "Truong-Hua era un campion de sah renumit in tot Vietnamul. Erau multi ani de cand nu-l mai invinsese nimeni. El imbia intuitia ci calculul, siguranta rationamentului si maiestria planului, strategiei si tacticii. Excela la sfarsitul partidelor si se dovedea stapan in atacul si apararea pionilor izolati, din care isi facuse o specialitate. Compusese chiar un poem despre sah, care incepea asa:"

 Salutare, nobile sah,

 Joc al regilor, print al jocurilor

 Diagrame, dans al timpului

 Forme izvorate din neant

 In imagini de o clipa

 Pentru atatea lupte uitate.

 Laudarosenii si inchipuiri

 Nu veti patrunde in tinutul interzis

 In spatiul infinit rezervat celor alesi

 Unde, printre miliarde de astri, danseaza

 Piesele ce tes tabloul

 Regele, nebunul si clopotelul sau.

20.000 de leghe sub mari - Jules Verne

20.000 de leghe sub mari - Jules Verne

I CITATE:

"Spiritul uman are la baza conceptiilor sale grandioase fiinte supranaturale. Iar marea reprezinta mediul lor cel mai bun, singurul in care acesti giganti pot sa apara si sa se dezvolte."

"Oceanul este vastul rezervor al naturii. Lumea a inceput o data cu marea si poate se va incheia cu ea. Aici se gaseste linistea suprema. Oceanul nu este al tiranilor. La suprafata sa ei se pot bate, pot sa se ucida. La numai treizeci de picioare in adanc, ei nu mai au nici o putere. E minunat sa traiesti in mijlocul oceanului! Aici exista adevarata libertate! Aici nu cunosc nici un stapan! Aici sunt liber!"

"Globul pamantesc, acoperit cu apa, este de pste treizeci si opt de milioane de hectare, cantitatea de apa reprezentand doua miliarde doua sute cincizeci de milioane de metri cubi, ce ar putea fi cuprinsa intr-o sfera de trei chintilioane de tone. Chintilionul este in raport cu miliardul ceea ce este miliardul in raport cu unitatea, intr-un chintilion afladu-se un miliard de miliarde. Este deci cantitatea de apa pe care ar varsa-o toate fluviile de pe Pamant in patruzeci de mii de ani.

In epocile goelogice, perioada apei a succedat celei a focului. La incepu, oceanul acoperea intregul pamant. Treptat, in timpurile siluriene, au aparut crestele muntilor, insulele cand s-au ivit la suprafata, cand au disparut doua potopuri, dupa care au reaparut, s-au lipit unele de altele si au zamislit continente ce au luat formele pe care le vedem si astazi. Uscatul a cucerit din ocean o suprafata de treizeci si sapte de milioane sase sute cincizeci si sapte de mile patrate sau douasprezece mii noua sute saisprezece milioane de hectare. Continentele existente permit sa se imparte oceanul in cinci: Inghetat de Nord, Inghetat de Sud, Italian, Atlantic si Pacific."

"Priviti acest ocean. Nu este el inzestrat cu o viata adevarata? Nu este cand furios, cand tandru? Ieri a adormit o data cu noi, iar acum se trezeste dupa o noapte linistita. Iata, se trezeste in mangaierile soarelui. Isi retraieste existenta diurna. Este un studiu interesant, acela de a-i urmari jocul organismului sau. Are puls, arterem spasme si o circulatie la fel de reala precum cea sangvina de la animale.. Oceanul are o circulatie adevarata. Pentru a i-o provoca, Creatorul trebuie sa multiplice in el caldura, sarea, animalele microscopice. Caldura creeaza densitati diferite ce duc la curenti si contracurenti. Evaporarea extrem de redusa din regiunile nordice este impresionanta in zona ecuatoriala, constituie un schimb permanent intre apele tropicale si cele polare. Exista si curenti pe verticala, o adevarata respiratie a oceanului. Am vazut molecule de apa de mare, calde la suprafata, coborand in adanc, ataingand densitatea lor maxima la doua grade sub zero, racindu-se apoi mai mult, devenind mai usoare si urcand. Din aceste motive, la poli, se vad consecintele acestui fenomen. Intelegeti de ce prin aceasta lege a naturii prevazatoare inghetul se produce doar la suprafata apei.

Sarurile, in uriase cantitati in mare, micsoreaza evaporarea apei si nu lasa vanturile sa ure o cantitate prea mare de vapori ce s-ar indrepta spre zonele temperate. Rol insemnat, rol de ponderator in economia generala a globului!

Cat despre miliardele de vietati microscopice, ce se gasesc cu milioanele intr-o singura picatura, ele absorb sarurile marine si asimileaza elementele solide ale api, facand sa apara adevarate continente de calcar, de corali. Picatura de apa, lipsita de alimentul sau mineral, debine mai usoara, urca la suprafata, absoarbe sarurile abandonate prin evaporare, coboara iar si le readuce vietatilor microscopice noi elemente de absrobit. Astfel iau nastere curenti urcatori si coboratori , deci miscare in oceanul ce cunoaste o viata mai intensa mai exuberanta decat cea de pe uscat. S-a spus ca aici nu traieste omul, dar ne aflam in elementul vietii pentru miliarde de animale si pentru mine! Aici se afla existenta adevarata!"

"Printre copaceii coraliferi am observat si alti polipi nu mai putin ciudati, melite, irisi cu ramificatii articulate, apoi cateva tufe de coraline, unele verzi, altele rosii, Poate ca acolo este punctul adevarat in care viata se ridica in mod obscur din somnul pietrei, fara a se detasa inca prea mult de acest punct de plecare."

"- Ce e aia o perla?

- Pentru poeti este o lacrima a marii, pentru orientali este o picatura de roua solidificata, pentru dame este o bijuterie de forma alingita, stralucitoare, de purtat pe deget, la gat sau la ureche, pentru chimist este un amestec de fosfat si de carbonat de var, cu putina gelatina, iar pentru naturalisti este o simpla secretie bolnavicioasa a organismului care produce sideful la unele bivale."

"Parfumul este sufletul florii."

"La inceput balenele inotau si mai repede. Pentru ca atunci ele aveau coada de-a curmezisul si loveau apa de la dreapta la stanga si de la stanga la dreapta ca si pestii. Dar Dumnezeu, vazand ca ele umblau prea repede, le-a sucit coada si de atunci ele bat de sus in jos, si asta, evident, in detrimentul vitezei lor."

"Inginerul american Maury a observat ca intre Polul Sud si paralela 60, marea este acoperita cu ghetari plutitori, foarte mari, care nu se intalnesc niciodata in Atlanticul de Nord. De la acest fapt a tras concluzia ca Antarctica are oamanturi intinse, deoarece aisbergurile nu se pot forma in largul marii, ci numai pe coaste".

"Olaus Magnus aminteste de un cefalopod lung de o mila, care semana mai mult cu o insula decat cu un animal. Se spune ca episcopul din Nitros a ridicat intr-o zi un altar pe o stanca imensa. Dupa ce si-a incheiat messa, stanca s-a pus in miscare si s-a scufundat in mare. Era o caracatita."

"Luna trecea de meridian. Jupiter se ridica, la rasarit. In mijlocul acelei naturi linistite, cerul si oceanul rivalizau ca liniste, iar marea ii oferea astrului noptii cea mai frumoasa oglinda in care si-a reflectat vreodata imaginea."

II REZUMAT:

In anul 1866, oceanele sunt cuprinse de panica. Un monstru marin ingrozitor a fost semnalat in diferite mari de mai multe nave. O expeditie se organizeaza la bordul fregatei americane „Abraham Lincoln”. Ea cuprinde pe capitanul Faragutt, pe canadianul Ned Land, pe faimosul naturalist francez Aronnax de la muzeul din Paris si pe fidelul sau slujitor Conseil. Scopul expeditiei este de a elibera marile de aceasta terifianta amenintare.

Timp de mai multe luni, cautarile sunt zadarnice si echipajul incepe sa se descurajeze. Pe 5 noiembrie 1867, Ned Land zareste monstrul, un „narval gigantic”. El se deplaseaza cu o asemenea viteza incat fregata abia il poate urmari. Cand, in sfarsit, ea reuseste sa se apropie pentru a-l putea lovi cu harponul, animalul ataca vasul. Acesta e cat pe-aci sa fie scufundat de un val imens. Din cauza socului, Aronnax, Conseil si Ned Land sunt azvarliti in mare. Ei reusesc sa se refugieze pe spatele monstrului. Isi dau seama atunci ca ceea ce credeau a fi un monstru nu este altceva decat un vas submarin.

Cei trei naufragiati sunt luati prizonieri. Fac cunostiintta cu un echipaj misterios si cu capitanul acestuia, Nemo, un personaj cu o atitudine foarte enigmatica. Ei descopera foarte repede ca Nemo, capitanul si creatorul submarinului Nautilus, nu este prea incantat de compania oamenilor. El refuza sa ii elibereze.

Cei trei naufragiati vor petrece aproape opt luni in Nautilus. Capitanul Nemo ajunge sa-l stimeze pe savantul francez. El dezvaluie oaspetilor sai comorile bibliotecii si ale muzeului de pe Nautilus si decide sa intreprinda un tur al lumii adancurilor oceanice.

În compania acestui enigmatic capitan, cei trei eroi descopera misterioasa Atlantida si comorile sale inghitite de ape, trec printr-un tunel strapuns de natura sub istmul Suez, masoara imensitatea Pacificului, se lupta cu canibalii, se aventureaza sub banchiza de la polul sud, acolo unde nimeni nu ajunsese inca, vaneaza in padurile submarine, si asista la o inmormantare intr-un cimitir de corali.

Arronax, Conseil si Ned Land continua sa aiba o oarecare neincredere fata de acest misterios capitan. Intr-o zi, banuielile lor sunt confirmate: cu sange rece, capitanul Nemo provoaca scufundarea unei nave de razboi de nationalitate necunoscuta si a intregului ei echipaj. El acuza vaporul ca apartinea unei natiuni blestemate. In acest moment iese la iveala si adevarata identitate a capitanului Nemo, acesta fiind un print indian caruia englezii i-au provocat o mare suferinta. El uraste aceasta tara cu furie. Tristetea si teroarea stapanesc acum la bordul lui Nautilus. Ned Land, Aronnax si Conseil reusesc totusi sa

scape: se imbarca la bordul unei salupe si acosteaza pe o insula, de unde se indreapta spre Franta. Nu vor afla niciodata ce s-a intamplat cu Nautilus, la bordul caruia au navigat opt luni.